Discriminarea - sau cum răutatea ne erodează societatea

Actualizată în: 4 Aug. 2018

Sursa nesfârșită a inspirației pentru referatele școlare, Wikipedia, definește discriminarea în felul următor: ”Discriminarea este o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept față de persoane din cauza apartenenței lor la un anumit grup social. Există mai multe forme de comportamente discriminatorii, dar toate au în comun faptul că implică o anumită formă de excludere sau de respingere.”(sursă) Nu e definiția lor, e cea a celor de la Coaliția anti-discriminare (îi găsiți urmând acest link), coaliție formată din multiple organizații care se luptă cu discriminarea zi de zi.

Niște exemple foarte aproape de noi pot fi: agresarea (bullying) cuiva care nu are același statut financiar ca noi (poate un coleg de la școală care are hainele ponosite), refuzul de a lua în echipă pe cineva de etnie rromă (în curtea blocului), de a vorbi cu cineva de o anumită orientare politică sau chiar atunci când ne discredităm bunicii pentru că nu ”înțeleg tehnologia”.

Acesta este primul din multe articole care tratează discriminarea și diversele aspecte pe care ea le întruchipează. Discriminarea, în orice formă, dăunează tuturor celor care o trăiesc, dar și celor care o propagă. Vom încerca, în măsura în care putem, să acoperim elemente cheie ale discriminării și cum se manifestă, urmând ca în articolele următoare să discutăm mai în profunzime.

Luată unitar ca un concept care înglobează diversele subtipuri (rasism, xenofobie, homofobie, intoleranța religioasă ș.a.m.d), discriminarea este foarte greu de măsurat. Descoperim, în schimb, numeroase articole și studii care măsoară câte un element individual și clasează țările din jurul lumii în funcție de gradul lor de toleranță.

În ceea ce privește egalitatea de gen, de exemplu, țările scandinave sunt pe primul loc (sursă) - posibil datorită nivelului de trai mai mare, a societății de tip colaborativ sau a politicilor direcționate în acest sens. La polul opus se află țări aflate în conflict deschis sau cu practici discriminatoare înrădăcinate cultural. În mod surprinzător, vedem însă cum țări considerate printre cele mai puțin ”progresive” înregistrează progres semnificativ în recunoașterea comunității transgender (sursă). Pentru un clasament al toleranței rasiale, putem face referință la acest articol Washington Post, care reprezintă vizual răspunsul pe care oamenii l-au dat când au fost rugați să aleagă dintr-o listă tipurile de oameni pe care nu ar vrea să-i aibă ca vecini. Rezultatul? Țările anglofone și latino sunt cele mai tolerante.

Sigur că mulți dintre voi se gândesc, ”Nu, eu nu discriminez”, ”Nu, eu nu îmi pun mâna pe telefonul din buzunar și pe portofel când trece cineva ”dubios” pe lângă mine”, ”Niciodată nu am făcut mișto de colega mea că a venit cu o bluză de la X magazin și nu de la Y magazin”. Un indiciu micuț - există așa ceva ca prejudecăți neconștientizate (hidden bias). Pentru o scurtă introducere a cum funcționează, recomand această scurtă povestire din Psychology Today, care ne îngrijorează, dar ne și inspiră.

Titlul poate fi derutant (Discriminarea - sau cum răutatea ne erodează societatea). În următoarele articole vom aprofunda subiectul cu povești și mărturii ale celor afectați. Dacă însă alegeți să citiți mai departe, veți ajunge repede la aceeași concluzie cu noi - discriminarea, în toate formele ei, trebuie îndepărtată din societatea noastră și repede. Dacă tot visăm la Scandinavia….

Adrian Mălăieș-Popescu

13 afișare
This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now